Ganduri

Cand ajungem la o anumita greutate, orice fel de distractie devine un chin. Fiecare ocazie speciala, nunta, botez sau revelion ne arunca intr-o cursa prin magazine ca sa gasim ceva cu care sa ne imbracam si care sa ne arate cat de cat bine; o iesire in oras e de fapt o tentativa de a ne abtine de la mancare si bautura pentru ca avem impresia ca toata masa e cu ochii pe noi ca sa vada ce si cat mancam; o "sedinta foto" la o excursie aduce intrebarea preferata a celor din jur: "de ce nu vrei sa intri in poza?????". Apoi te hotaresti sa slabesti si te apuci de regim. Iti promiti ca vei ajunge la fel de sigura pe tine ca si prietenele tale. Iti promiti ca nu te vei mai simti niciodata inferioara celor din jurul tau. Iti promiti ca vei merge cu capul sus, mandra de tine.
Insa atunci cand vine momentul adevarului, cand rezultatele incep sa se vada si lumea din jurul tau te complimenteaza, se intampla ceva neasteptat. Devii si mai nesigura pe tine, mai critica ca niciodata si un pic mai timida ca inainte. Constati faptul ca ai tendinta de a alege haine largi care mascheaza cat mai mult, ca te uiti in oglinda si nu vezi altceva decat vergeturi, un pic de piele parca lasata, o burta un pic diforma si forme pe care ai vrea sa nu le vezi dar parca nu reusesti sa scapi de ele.
Autocritica creste cu fiecare kilogram pierdut. Dorinta de a te ascunde devine mai mare ca inainte de regim. Increderea scade, parca, necontrolat.
Privirile celor din jur sunt parca deranjante. Incepi sa te gandesti "La ce se uita oare? La burta? La "colaci"?" si constati ca orice ti-ar spune cei din jur, tu te vezi un pic mai..........urata ca inainte.
Nu stiu de ce se intampla asta si nici cum sa opresc gandurile. Cea mai mare greutate pe care am avut-o vreodata a fost de 92kg. Atata cantaream in Februarie 2012. Acum, la finalul lunii august sunt cu 20kg mai usoara. Lumea din jur ma felicita si ma complimenteaza. Sotul meu ma complimenteaza mereu si se vede in ochii lui mandria pe care o are, nu neaparat pentru kilogramele pierdute, ci pentru ambitia si determinarea mea.. Insa eu parca nu pot vedea ce vad ei. Vreau sa cred ca cei din jurul meu sunt sinceri. Macar o parte din ei. Insa as vrea sa vad si eu ce vad ei..................

18.08.2012 - Inceput nou

Pauza..........47 de zile am fost nevoita sa intru in consolidare ceea pentru mine a insemnat pauza de la dieta. Consolidarea nu am tinut-o strict. Am mancat un pic de paine, un pic de inghetata, un pic de ciocolata, un pic de paste sau mai pe scurt, un pic din fiecare aliment care imi place si care stiu ca imi lipseste in timpul croazierei. In fiecare zi ma uitam in oglinda sa vad daca s-a modificat ceva de teama sa nu stric ceea ce am inceput. Pe cantar mi-a fost teama sa ma urc. Ieri a fost a doua prima zi de dukan. M-am urcat pe cantar si surpriza!!!!!!! 75kg. Adica exact cu cat am intrat in pauza:) Nu s-a pus niciun gram pe mine! Acum reincepem cursa contra kilogramelor. Ieri a fost greu. Obisnuita din nou cu interzisele, ma tot uitam la ele si imi aminteam ca nu mai am voie. Am baut iaurturi mai mult ca de obicei doar ca sa umplu stomacul sa nu aibe loc dumicatul de paine pe care doream sa-l mananc. Sunt in a doua zi acum si vad ca imi revin. Nu mai am pofte, nu mai imi este foame continuu, nu ma mai gandesc la interzise. Totul pleaca de la cap. A trecut prima zi, am vazut ca se poate si acum sunt mai puternica ca oricand si mai pregatita ca oricand sa termin cursa. Targetul a ramas acelasi, 4kg pe luna. Luna asta ar trebui sa fie doar 2. Orice kg pierdut in plus va fi, asa cum imi place sa spun, bonus de buna purtare :D